Alina Cristiana Cîrjă,  Confesiuni

Atunci când realitatea e inconfortabilă

Fiind mamă a doi copii într-o școală în care sunt si director și a cărei dezvoltare am urmărit-o atent, sunt de multe ori pusă în fața celor mai interesante întrebări:

 

Care e cea mai bună învățătoare?

Tu ce faci când îți evaluează greșit copilul?

Nu ești subiectivă când vine vorba de copiii tăi?

Încep cu un disclaimer: acesta nu este articol tipic. Este mai mult un jurnal, o așternere a gândurilor unei mame la fel de îngrijorată de viitorul copiilor ei, pe cât e de mândră de calitățile prezente ale lor.

Nu știu de ce mi-a fost mereu simplu să fac schimb între rolurile sociale. Când eram elevă, în timpul orelor eram serioasă (la limita tocelii), iar în pauze îmi plăcea să petrec timp cu colegele sau să ies la plimbare. Probabil că de aceea, și acum, când râd, râd cu poftă, când mănânc o ciocolată, nu las nicio bucățică în folie, iar când mă vizitează cei de la ARACIP, activez modul serios.

Când a venit vorba despre copiii mei, nu am ales. Era câte o clasă pe nivel la acel moment și am mers natural. Probabil veți spune: Normal că ție îți este ușor, tu ai făcut angajările!

Da! Aleg atent oamenii cu care lucrez și da, am o încredere neclintită (până la orice probă contrarie) că oamenii din echipa mea sunt determinați, pasionați și se pregătesc continuu. Astfel că atunci când sunt întrebată: Cine este cea mai bună învățătoare?, răspunsul meu este: Din ce punct de vedere? Astfel că, am învățat să iau oamenii de acolo de unde sunt, să le analizez tăriile în raport cu sarcina dată, să mă bucur de ideile creative, care nu sunt întotdeauna aceleași cu ale mele. Mai presus de orice însă, am apreciat ca fiind foarte bună o învățătoare sau o educatoare care îmi spune direct, fără ocolișuri ce a observat în comportamentul copiilor mei. Mai mult, un profesor excelent este cel care are deja idei în vederea îmbunătățirii unor comportamente cu potențial toxic pentru dezvoltarea lor.

Dacă ai o comunicare de acest gen cu profesorul copilului tău, fii liniștit: ești pe mâinile CELE mai bune!

Tu ce faci când îți evaluează greșit copilul?

Hai să vedem? Cataloghez drept evaluare greșită orice formă de evaluare cu care NU sunt de acord? Pentru că da, este greu să auzi că al tău copil NU e cel mai deștept, nu e cel mai popular, ba chiar are și niște apucături care uneori te rușinează.

Dacă într-adevăr a greșit consider că timpul o dovedește și mai cred că nu există greșeală care nu poate fi îndreptată. Așa că, am certitudinea că, oricât de delicat ar fi subiectul, dacă pornim de la premisa echipei putem rezolva orice eventuală neînțelegere și la nivelul evaluării.

Nu ești subiectivă când vine vorba de copiii tăi?

Ba da! Sunt la fel de subiectivă ca orice altă mămică. Câteodată sunt și mai subiectivă pentru că am termen de comparație vreo 540 de alți copii.

Ce am înțeles însă de când lucrez cu copii, profesori și părinți este că probabilitatea ca un profesor să aibă ceva personal cu un copil este la fel de mică ca aceea ca un copil să își dorească, din proprie inițiativă, să spele wc-uri! Poate există, dar este o minune, deci durează doar 3 zile. 🙂

Astfel că, dacă ești chemat la școală înseamnă că al tău copil a făcut ceva ieșit din comun! De bine sau de rău. Secretul e că valorile tale și ale școlii să fie din registrul aceluiași comun.

Să continuăm poveștile deci, căci oricât de dure ar fi, cu siguranță ne fac bine pe termen lung, mai ales copiilor noștri, căci îi împărțim cu profesorii lor cât sunt în școală!

Leave a Reply

Your email address will not be published.